Extirparea apendicelui, indiferent de tehnica aleasă, presupune închiderea orificiului prin care acesta şi cecul, prima porţiune a intestinului gros, comunică. Altfel spus, după absolut toate operaţiile de apendicită (nu contează dacă apendicectomia a fost clasică sau laparoscopică) peretele cecului va avea cel puţin o sutură. Că aceasta e făcută cu fir sau cu nişte agrafe speciale, simplă sau în mai multe straturi, ascunsă într-un fel de punguţă numită bursă ori ba, până la cicatrizarea definitivă ea reprezintă un punct slab la nivelul peretelui intestinal.
În medie, organismul sigilează definitiv cusătura făcută de chirurg în peretele intestinal după 3 săptămâni, dar intervalul creşte dacă pacientul este în vârstă, dacă are şi alte boli asociate (diabet, insuficienţă cardiacă severă etc). Pentru a nu se produce rupturi la acest nivel, situaţie în care materiile fecale ar ieşi în abdomen (fistulă cecală sau fistulă stercorală), timp de 3 – 4 săptămâni postoperator trebuie evitată distensia bruscă a colonului, printr-un regim alimentar corespunzător. La tineri, mai ales după apendicite acute necomplicate, cicatrizarea este mult mai rapidă şi regimul alimentar mai puţin strict. Regimul după operaţia de apendicită este cu atât mai sever, cu cât afecţiunea a fost mai gravă şi intervenţia chirurgicală mai complexă, pacientul mai în vârstă şi numărul bolilor asociate mai mare. Ca atare, ce poate mânca pacientul după operaţie trebuie stabilit clar de chirurg, regimul fiind adaptat fiecărui pacient în parte.
Apendicele este situat în apropierea locului în care materiile fecale ajung în intestinul gros. La acest nivel ele au consistenţă semilichidă şi sunt un amestec de resturi alimentare nedigerate, bilă, mucus, apă şi bacterii. Bacteriile descompun aceste reziduuri fie prin fermentaţie, ca în cazul glucidelor, fie prin putrefacţie, ca în cazul proteinelor. Unele din substanţele rezultate pot fi iritante pentru intestin, care încearcă să scape de ele, de unde şi scaunele mai dese.
Zahărul, de exemplu, nu ajunge în mod normal până în colon, fiind absorbit în intestinul subţire. Dacă însă cantitatea de zahăr ingerată depăşeşte capacitatea de absorbţie a intestinului, va trece în intestinul gros, unde va genera rapid cantităţi imense de gaz. La fel se întâmplă dacă mâncăm proteine ori grăsimi în exces – vor ajunge în colon, unde vor fi descompuse, generând cantităţi mari de gaz. Pe de altă parte, există alimente care nu pot fi digerate integral în intestinul subţire (fibrele celulozice, anumite substanţe înrudite cu amidonul – pulpa fructelor, rădăcinoasele, cartofi, fasole şi mazăre boabe etc), dar sunt rapid descompuse în intestinul gros, conducând la acelaşi rezultat: destinderea rapidă şi severă a acestuia din cauza gazelor, percepută de pacient ca balonare rapidă şi dureroasă.
Concret, în primele 24-48 de ore de la operaţia de apendicită pacientul consumă lichide (supă, ceai uşor sau deloc îndulcit, apă) ori alimente semilichide (iaurt). După reluarea tranzitului intestinal (emite primele gaze), se adaugă progresiv alimente mai consistente, dar care lasă puţine reziduuri: ou, carne slabă, puţin orez sau brânză (ultimele în cantităţi mici, pentru a nu provoca o constipaţie), puţin măr copt fără sâmburi sau coajă, o jumătate de banană ş.a.m.d. Cantitatea totală de alimente trebuie fracţionată în mai multe prize reduse cantitativ, ideal în 3-4 mese principale şi 2-3 gustări. După eliminarea primului scaun, regimul alimentar devine mai puţin strict, chiar dacă au trecut doar 3-4 zile de la intervenţie. Este totuşi recomandabil ca pacientul să nu consume încă dulciuri, fructe crude sau preparate cu mult zahăr, fasole şi mazăre boabe, varză, salate de crudităţi, grăsimi în exces şi prăjeli. Alimentele cunoscute ca fiind prost tolerate încă dinainte de operaţie trebuie evitate. Poate cea mai bună garanţie că intestinul gros se va vindeca fără probleme este menţinerea unui tranzit intestinal regulat (un scaun zilnic). După 2-4 săptămâni, obiceiurile alimentare ale pacientului revin progresiv la normal, el urmând exact aceleaşi reguli de alimentaţie sănătoasă pe care ar trebui să le respecte toată lumea.
445 comentarii adaugate pentru articolul “Ce mancam dupa operatia de apendicita?”
buna seara, am si eu o intrebare, am 5 de la operatie de apenticita, ce asi putea manca? am scaunul nici gros nici subtire. potrivit. si am mancat nu mai supa si mai multe iaurturi. si ceaiuri. dupa 5 zile ce asi putea manca?
Găsiți răspunsul citind atât articolul, cât și comentariile postate la el. Corect este ca dincolo de orice părere personala, sa urmați sfaturile chirurgului dvs.
Am o luna de la operația de apendicita dar care a dat în peritonita și mi-a perforat stomacul ,îmi puteți spune ce anume as putea manca am și diaree de 2 săptămâni în fiecare zi
Corect este sa cereți sfatul chirurgului dvs curant, care cunoaște exact complicațiile pe care le.ati avut.
Bună ziua,după câte zile de la operație de apendicita poți mânca pâine?
Bună ziua. Nu exista restrictii majore după normalizarea scaunului. Sau la recomandarea medicului dvs.
Bună ziua,m-am operat de apendicită acută,am 5 zile de când m-am operat,și nu știu ce a-și putea manca,ma-ți pute da niste mancaruri care le pot manca după 5 zile de operație de apendicită acută?
Buna ziua. Principiile sunt enumerate pe larg în articol. Trebuie doar sa le aplicati. Cu acordul medicului dvs curant, desigur.
Bună-ziua am o săptămână de când m-am operat de apendicită acută flegmonoasa op și încă nu am avut primului scaun ,după câte zile de la operație trebuie să am scaun.
Menționez am 20 ani.
Dupa apendicectomie nu exista un interval obligatoriu, standardizat, in care tranzitul pt materii fecale sa se reia. Acest aspect depinde de mai mulți factori. Fara a avea semnificație de gravitate (mai ales dacă aveți tranzit pt gaze și nu aveti alte simptome), o saptamana fara tranzit pt materii fecale este cam mult. Corect este sa cereți părerea medicului dvs curant despre metodele prin care puteți grabi reluarea tranzitului normal.