CANCERELE DIGESTIVE

Chiar dacă a fost denumit „boala secolului” şi în popor este considerat şi astăzi incurabil, cancerul poate fi învins cu mijloacele terapeutice actuale. Proliferare haotică de celule anormale, poate afecta orice segment al tubului digestiv, de la gură la orificiul anal, dar şi glandele anexe – ficatul, pancreasul. Indiferent de localizare, principiile de tratament sunt în mare aceleaşi. Diagnosticul precoce, tratamentul corect şi supravegherea ulterioară periodică pot duce la vindecarea bolii. În general, intervenţia chirurgicală este metoda optimă de tratament în fazele iniţiale ale bolii. Chirurgia are însă rolul ei chiar şi în situaţia unui cancer avansat.

Terminologie În sens larg, cancerul include orice proliferare de celule anormale, care scapă de sub controlul organismului. Teoretic, poate avea originea în orice celulă a corpului. Neoplazie, neoplasm, tumoră malignă, afecţiune oncologică sau sindrom cariochinetic – sunt toate denumiri diferite ale aceleiaşi boli. În sens restrâns, denumirea de cancer se aplică numai carcinoamelor, o subcategorie de tumori maligne. Pentru că acestea sunt de departe cele mai frecvente neoplasme, cele două noţiuni au ajuns să se suprapună (“karkinos” în greceşte şi “cancer” în latină înseamnă acelaşi lucru: crab).

Ce sunt carcinoamele?

În primele zile de viaţă intrauterină, corpul uman este format din numai trei straturi celulare (ectoderm desupra, endoderm dedesubt şi mezoderm între ele), din care derivă toate ţesuturile şi organele de mai târziu. Carcinoamele apar în structurile de origine ecto- sau endodermală, adică se dezvoltă din ţesuturile care ne învelesc pe dinafară (piele) sau pe dinăuntru (mucoase). Pe lângă carcinoame, neoplaziile mai includ însă şi alte categorii: sarcoame (din structuri mezodermale – muşchi, grăsime, vase de sânge), leucemii şi limfoame (din celule sangvine sau ganglioni limfatici) etc.

Orice tumoră este un cancer?

Medicii numesc “tumoră” orice umflătură anormală a corpului, indiferent de natura ei. Un abces care ridică pielea de deasupra, un neg, un banal lipom, un fibrom uterin sau chiar o hernie pot fi la fel de bine descrise ca “tumori”. Pe de altă parte, există neoplazii fără tumori propriu-zise – leucemiile de exemplu. Vorbim de cancer doar atunci când o tumoră este formată din celule cu anumite modificări de structură, care le permit să se înmulţească necontrolat în dauna ţesuturilor vecine. Or, aceste anomalii sunt vizibile numai la examenul microscopic. Prin urmare, pentru diagnosticul de cancer examenul histopatologic este OBLIGATORIU!

Cum apare cancerul?

Cancerul îşi are originea într-o singură celulă, care, din motive încă necunoscute, suferă modificări genetice şi începe să se înmulţească haotic. Procesul de multiplicare a celulelor este altminteri ceva normal: el asigură creşterea şi dezvoltarea organismului în copilărie, refacerea ţesuturilor distruse, vindecarea după boli sau intervenţii chirurgicale. Numai că, în mod normal, fenomenul se desfăşoară sub control strict, organismul distrugând imediat celulele anormale sau produse în exces. Celula canceroasă reuşeşte să păcălească organismul şi să scape de controlul acestuia, devenind practic “nemuritoare”.

Cum evoluează cancerul?

Celula neoplazică primordială se divide în alte două “fiice”, apoi în patru, opt, şaisprezece etc, creşterea fiind exponenţială. Deoarece existenţa unor cancere care se vindecă “de la sine” a fost dovedită (de fapt, sunt distruse de sistemul imunitar al organismului – anumite tipuri de neuroblastom la copii, de exemplu), se bănuieşte că organismul este pus de mai multe ori pe parcursul vieţii în faţa unor proliferări celulare anormale, pe care reuşeşte totuşi să le oprească. Când multiplicarea celulelor neoplazice depăşeşte capacitatea organismului de a le distruge, acestea ajung să se acumuleze. În timp, vor forma o mică tumoră, abia vizibilă, dar care conţine multe mii de celule anormale. Ele încep să invadeze ţesuturile vecine – din momentul acesta putem vorbi cu adevărat de cancer. Chiar dacă boala e strict localizată, celulele canceroase secretă nişte substanţe numite citokine, care pot influenţa absolut toate celulele din organism. De aceea, cancerul este o boală a întregului organism şi nu doar o boală a unui anumit organ.

De ce apar metastazele?

Cu excepţia celor din sânge, celulele corpului nu pot trăi departe una de alta. Ele stau lipite între ele, comunicând permanent. Când legăturile intercelulare se rup, structura celulară se modifică. Organismul le va percepe imediat ca străine, omorându-le. Celulele canceroase nu au punţi solide între ele, dar reuşeşc cumva să păcălească celulele de apărare, scapând nedistruse. Fiind slab ancorate de celulele vecine, se desprind uşor şi intră în vasele de sânge, de unde vor fi împrăştiate peste tot. Nu toate vor găsi condiţii prielnice de trai la destinaţie, dar câteva vor “însămânţa” ţesuturi aflate la distanţă de locul de plecare, unde se vor înmulţi, formând tumori secundare, adică metastaze.

Simptome în cancerele digestive

Cancerul evoluează parşiv, mult timp fără simptomatologie clară. Din momentul naşterii primei celule canceroase şi până la formarea unei tumori vizibile cu ochiul liber pot trece ani de zile (doi ani în medie pentru cancerele intestinului gros), interval mai lung la pacienţii în vârstă. De la apariţia tumorii vizibile şi până la primele semne de boală pot trece luni sau ani de zile, în funcţie de localizare şi tipul de cancer. Chiar după apariţia primelor simptome, acestea sunt nespecifice, fiind puse de obicei în seama altei afecţiuni. De aceea, pacienţii se prezintă în stadii avansate şi e bine ca unele investigaţii să fie efectuate periodic chiar la indivizi aparent sănătoşi. Durerea este constantă în fazele avansate. În stadii incipiente, ea poate lipsi sau este resimţită la distanţă, prin destinderea intestinului. De altfel, cancerele digestive evoluează de regulă spre o formă sau alta de ocluzie.

Unde se localizează cancerele digestive?

Cu cele peste 3 milioane de cazuri noi înregistrate anual la nivel global, cancerele digestive sunt cele mai frecvente neoplazii, depăşind cancerul pulmonar şi neoplaziile genitale. Pot apărea pe toată lungimea tubului digestiv, de la nivelul cavităţii bucale până la anus, şi în organele anexe – ficatul şi pancreasul. În ficat se localizează frecvent şi determinări secundare ale altor cancere, adică metastaze. Dintre cancerele tubului digestiv, cel mai des întâlnite sunt cancerul gastric şi cancerul colorectal (al intestinului gros). Cancerul intestinului subţire este o raritate absolută.

Investigaţii utile pentru diagnosticarea cancerelor digestive Investigaţiile ar trebui să înceapă cu analizele uzuale de sânge şi o ecografie abdominală. Unele celule canceroase secretă anumite substanţe caracteristice, numite “marker-i tumorali”, care pot fi decelate în sânge prin analize speciale. Extremităţile tubului digestiv sunt relativ uşor de cercetat prin endoscopie digestivă superioară sau colonoscopie. În anumite cazuri pot fi necesare şi investigaţii mai ample: rezonanţă magnetică nucleară, tomografie computerizată, scintigrafie etc. Toate acestea nu pun de fapt diagnosticul, ci ridică doar suspiciunea unei neoplazii. Dignosticul cert de cancer digestiv este stabilit numai în urma examenului histopatologic.

ATENTIE - continut explicit
ATENTIE – continut explicit

Sunt cancerele digestive boli incurabile? Nu neapărat. Evoluţia lor depinde de localizare, de tipul histopatologic, de capacitatea de apărare a organismului etc. Unele cancere digestive sunt mai agresive (neoplaziile biliare sau gastrice), altele evoluează mai blând (neoplaziile anale). Pe de altă parte, posibilităţile moderne de tratament fac ca numărul pacienţilor vindecaţi să fie din ce în ce mai mare. De exemplu, trei sferturi din pacienţii cu cancer anal supravieţuiesc încă la 5 ani de la diagnosticarea bolii. Marea variabilitate nu permite stabilirea cu exactitate a unei evoluţii certe şi orice prognostic despre durata de supravieţuire a pacienţilor neoplazici are doar valoare statistică.

Este intervenţia chirurgicală singura metodă de tratament pentru cancerele digestive? Operaţia permite în primul rând diagnosticul cert al bolii, prin prelevarea de ţesut pentru examenul histopatologic. Deseori îndepărtarea completă a tumorii asigură şi vindecarea definitivă, mai ales în stadiile incipiente de boală. Dar chirurgia este doar o părticică din tratamentul acestor pacienţi, care include proceduri radiologice, chimioterapie, tratamente imunologice etc. Tocmai pentru că terapia cancerelor este complexă, multimodală, în ţările civilizate pacienţii sunt luaţi în evidenţă de medicul oncolog, care stabileşte de comun acord cu chirurgul şi radioterapeutul schema optimă de tratament şi monitorizează pacientul după operaţie.

Distribuie pe:

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp

627 comentarii adaugate pentru articolul “CANCERELE DIGESTIVE

  1. Luchian Sorin-Vasile says:

    Respect,Domnule Doctor !
    Acum trei săptămâni am fost operat,la Cluj,de un cancer colono-rectal,mi s-a salvat anusul și urmează ca trei luni să port ileostomă…! Dar am dureri,crampe și balonări…de un nivel..până la mediu…! Iar,la câteva zile…ies pe fund cu scaun-e drept,foarte puțin- dar și cu ceva gen mucoasă,de culoare rosiatică…! M-am cam alarmat și vă intreb…Sunt normale aceste manifestări…?
    O zi bună…!

  2. Badoi Mihaela says:

    Rezultat colonoscopie
    Rect normal
    Sigmoid normal
    Descendent normal
    Splenica:mucoasa usor hiperemica,edematiata.Nu se poate depăși cu endoscopul.
    Ce investigații imi recomandați?Sunt foarte speriata!Va rog dați-mi un sfat!

  3. Cora says:

    Buna seara Domnul Doctor, Cora sunt. V-am mai scris in urma cu ceva timp despre mama. A fost operata aum un an si s a efectuat o gastrectomie cu splenectomie si rezectie partiala de pancreas. A ramas cu o fistula persistenta pancreatica, care exista si acum, desi cantitatea de lichid care se scurge este foarte mica. Am efectuat astazi un CT de reevaluare, le facem odata la trei luni, ultimele au iesit bine, dar la cel ce astazi, a iesit o mica leziune la pancreas. va trimit atasat rezultatul CT-ului. Oare este vorba de o metastaza la pancreas, sau ar putea fi vorba mai degraba de un chist? Va multumesc din suflet pentru
    raspuns

    “Glanda tiroida cu dimensiuni crescute, structura inomogena prin prezenta catorva leziuni nodulare cu dimensiuni de pana la 14mm.

    Micronoduli pulmonari subpleurali la nivelul LSD, LID si LIS, mai probabul de alura sechelara.

    Fara focare de condensare pulmonare.

    Fara adenopatii mediastino-hilare.

    Fara colectii pleurale.

    Stare postgastrectomie totala cu eso-jejuno-anastomoza. Splenectomie. Fara semne de recidiva la nivelul anastomozi sau bontului duodenal, decelabile CT.
    Ficatul are dimensiuni normale, contur capsular regulat, fara leziuni focale decelabile pre si postcontrast. Nu se constata modificari biliare sau portale.
    Colecistul fara imagini de calculi vizibili CT sau ingrosari parietale.
    Pancreasul de dimensiuni normale, fara dilatari ductale, la nivel cefalic se observa o leziune hipodensa nativ, hipocaptanta (chistica) cu diametru de 7mm- necesar urmarire imagistica.
    Loje SR de aspect normal bilateral.
    Rinichii, bilateral, au dimensiuni si indice cortical pastrat. Rinichiul drept cu un conglomerat litiazic la nivelul grupului caliceal superior, neobstructiv. Chist cortical mediorenal stang de 60/51mm in plan axial.
    Nu se constata adenopatii lombo-aortice sau iliace.
    Vezica urinara in semirepletie, fara modificari parietale sau imagini de calculi.
    Fara mase pelvine.
    Aorta si iliacele comune bilat cu calcifieri parietale.
    Modificari degenerative spondilartrozice pe segmentul osos examinat. Vertebroplastie T12, L1, L2 si L4.

    Concluzii: Stare postgastrectomie totala cu eso-jejuno-anastomoza. Fara semne de recidiva la nivelul anastomozi sau bontului duodenal, decelabile CT. Leziune cefalica pancreatica, de alura nespecifica, necesar urmarire imagistica.”.

  4. Gabriel says:

    Buna ziua
    Mama mea in varsta de 61ani a fost operata in decembrie pt neoplasm gastric .s-a facut gastrectomie totala cu esojejuno-anastomoza si anexectomie bilaterala.a urmat 6 sedinte de citostatice cu epirubucin si oxiplaltina,concomitent cu pastile Xeloda.
    Am repetat CT torace,pelvis abdomen cu urmtaoarel3 concluzii:
    -epansament pleuro-pericardic in cantitate mica/moderata
    -acumulare fluida /parafluida in cantitate moderata/mare cu aspect pseudocloazonat la nivelul etajului abdominal superior cu extensie la nivelul FID
    -lichid de ascita abdomino-pelvin in cantitate moderata
    -leziune hipodensa pseudonodulara la nivel uterin
    -chisturi parapielice la nivelul RS
    -condensare pulmonara bazala stanga.
    Va rog frumos sa ma ajutati cu o interpretarea pt acest rezultat deoarece dr.oncolog este in concediu pana in 20 aug,daca tratamentul chimio a avut efect sau din concluziile Ct rezulta metastaze la alte organe.
    Multumesc

  5. Valentina says:

    Ma scuzati ca in primul mesaj nu am fost clara,doream sa va intreb daca o piatra la fiere poate pleca de acolo si sa ajunga sa obtureze calea biliara si sa declanseze angicolita, care sa provace o fistul bilio-digestiva implicit infectareaa organelor si in final sa apara decesul?
    Multumesc.

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Valentina: angiocolita implica o infectie severa a cailor biliare, extinsa inclusiv in interiorul ficatului, care duce in cele din urma la septicemie. Angiocolita in sine NU provoaca fistula biliodigestive, dar fistula biliodigestive POATE provoca angiocolita. Totusi, din cele mentionate diagnosticul mi se pare clar. Timpul scurs de la diagnostic pana la deces intr-o neoplazie poate fi uneori dureros de rapid, din pacate.

  6. Valentina says:

    Buna ziua,
    Cum va pot atasa sau transmite datele medicale?Nu vreau decat sa-mi gasesc linistea si sa inteleg cum a putut sa se intample atat de repede, cum e posibil ca o persoana sa poate duce pe picioare un cancer in faza terminala fara simptome sau dureri majore.Tot ma gandesc daca nu cumva decesul a survenit din alta cauza -gen angiocolita despre care am citit ca se declanseaza ca urmare a blocarii cu un calcul.
    Va multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *