HERNIILE PERETELUI ABDOMINAL

Presupun exteriorizarea sub piele a organelor din abdomen (intestin, vezică urinară etc.), prin zone de minimă rezistenţă ale peretelui abdominal: la buric – hernia ombilicală, deasupra  lui – hernia epigastrică, în porţiunea inferioară a abdomenului – hernia inghinală sau hernia femurală. Când hernia apare în urma unor rupturi musculare sau după intervenţii chirurgicale, se cheamă eventraţie sau hernie posttraumatică/postincizională. Indiferent de cauze şi localizare, singurul tratament curativ pentru hernie este cel chirurgical. În lipsa inervenţiei chirurgicale, organul herniat poate muri, generând uneori complicaţii  cu risc vital.

Ce este o hernie?                            

Hernia implică exteriorizarea sub piele a unui organ intraabdominal, printr-un punct slab preexistent al peretelui muscular. Puncte de minimă rezistenţă sunt buricul, pe unde se produce hernia ombilicală; linia dintre buric şi stern, pe unde se produce hernia epigastrică; orificiile inghinale, pe unde se produce hernia inghinală; orificiul femural, pe unde apare hernia femurală. Când hernia se produce printr-un punct slab dobândit pe parcursul vieţii (postoperator, de exemplu), vorbim de eventraţie. Cel mai frecvent herniază marele epiploon („prapurul”), intestinul subţire, intestinul gros şi vezica urinară.

Cu puţine excepţii, organele herniate sunt îmbrăcate în peritoneu (foiţa care căptuşeşte abdomenul la interior), care formează aşa-numitul sac al herniei, cu atât mai gros şi mai mare cu cât hernia e mai veche.

Cum se manifestă hernia? Hernia se palpează ca o umflătură sub piele, în zonele menţionate. Apare sau creşte în dimensiuni stând în picioare, tuşind, contractând muşchii abdomenului. La început hernia este mică şi se retrage în poziţie orizontală sau împinsă la loc cu mâna, cu timpul rămâne vizibilă în permanenţă. Iniţial predomină manifestările locale: durere la mers, după efort sau tuse prelungită. Cu timpul, organul herniat nu mai revine în abdomen şi apar manifestări specifice lui: dureri în capul pieptului (epiploon, apendice), greţuri sau chiar vărsături (intestin subţire), constipaţie (intestin gros), urinări frecvente ori dificile (vezică urinară).

Este adevărat că hernia poate deveni o mare urgenţă chirurgicală? Da. La început, hernia este complet reductibilă. După un timp, peritoneul herniat aderă la marginile orificiului prin care a ieşit, organul din interior fixându-se la rîndul lui la sac. Nemaiputând fi redusă, vorbim de o hernie încarcerată. Când vascularizaţia organului herniat este întreruptă brusc, porţiunea lui din sac moare rapid în lipsa operaţiei: hernia strangulată este o mare urgenţă chirurgicală.

ATENTIE – Cazuistica reala

Se poate trata hernia peretelui abdominal şi fără operaţie? Nu. Singurul tratament curativ al herniei la adult este rezolvarea ei chirurgicală. Pentru că orice hernie creşte în timp şi se poate complica cu o strangulare, este bine ca ea să fie operată cât mai devreme, mai ales că procedeele moderne de tratament, cu plasă, asigură o vindecare rapidă şi cu risc de recidivă foarte mic.

Cât de sigure sunt plasele folosite în operaţiile de hernie? Nu se mai concepe rezolvarea modernă a herniilor fără a utiliza diferite ţesături din material sintetic. Se folosesc mai multe tipuri de plase, majoritatea din polipropilenă monofilament (PPMF). Sunt rezistente la infecţie şi în maxim 3 luni de la operaţie sunt complet integrate în structurile organismului. Procedeele aloplastice (cu plasă) asigură repararea herniei fără tensiune, vindecarea rapidă după operaţie, dureri mai mici şi reluarea precoce a activităţii.

Cât de îndelungată este recuperarea după operaţia de hernie? Depinde de tipul şi dimensiunile herniei, de procedeul chirurgical şi de anestezia folosite. Chiar dacă anestezia locală permite mobilizarea imediată a pacientului, ea este rareori preferată în operaţiile de hernie. Cea mai utilizată rămâne anestezia rahidiană. Pentru herniile din etajul abdominal superior sau în procedeele laparoscopice este necesară anestezia generală. Pacientul se mobilizează la câteva ore postoperator. Se recomandă evitarea eforturilor în prima săptămână după intervenţie, cu reluarea progresivă a activităţii în următoarele 7 zile. Contenţia abdominală cu brâu nu este necesară după cura chirurgicală a herniilor inghinale şi femurale şi nici după o operaţie laparoscopică de hernie. Cu excepţia herniilor ombilicale mari, complicate, la o lună de la intervenţie este permis practic orice efort fizic uzual. În anumite cazuri se recomandă totuşi purtarea brâului elastic până la maxim 3 luni postoperator. Ce mancam dupa operatia de hernie?Plasa pentru hernie – informatii generale

Distribuie pe:

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp

880 comentarii adaugate pentru articolul “HERNIILE PERETELUI ABDOMINAL

  1. Dinu Georgeta says:

    Buna seara,
    Fiul meu in varsta de 8 ani, a fost operat acum 6 luni de hernie inghinala stanga, laparoscopic, fara complicatii. Din cand in cand imi spune ca il doare buricul, chiar si acum dupa 6 luni. Durerea a cedat la nurofen. Precizez ca are pus si diagnosticul de diverticul vezical, nefiind operat momentan. Din pacate, pentru ca suntem in plina pandemie de coronavirus, as evita vizita la medicul chirurg care l-a operat. Ma intrebam daca ma puteti ajuta cu un sfat sau o recomandare?
    Va multumesc

    • Buliga Teodor says:

      Diverticulul vezical necomplicat, daca exista intr.adevar, nu generează dureri in buric. Mai degrabă durerile apar la locul pe unde a fost introdusă camera de luat vederi si nu cred ca au vreo semnificatie patologică neaparat. În contextul actual, daca local buricul nu pare deformat, umflat, in absenta altor semne de inflamatie, nu aveti de ce sa mergeți la chirurgul dvs, mai ales ca au trecut 6 luni de la interventie. Daca apare deformare locala si durerile persista,atunci puteti merge la un control, când contextul epidemiologic o va permite.

  2. Dumitru Vasile Simbouan says:

    Buna am fost operat de hernie ombilicara recidivata ,am fost operat de 4 ori clasic ,la a 3 operatie mia pus plasa si na tinut mia recidivat ,acuma sunt operat de 2 luni mia pus plasa din nou ,dar am o zona care ma doare destul de tare ,exterior nu se vede nimica dar cind pun mana ma doare inautru tare duce durerea pina in spate parca ar fi o arsura ,intrebarea mea este ,ce sa fac ,o ecografie sau ce sa vad ce este ,sau este normal sa doara ,multumesc pentru raspuns anticipat .

    • Buliga Teodor says:

      Dumitru: de regula, simptomele relatate sunt normale, apar in procesul de cicatrizate. Totusi, pt a fi sigur de asta, corect este sa va adresați medicului dvs curant pt un control.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *