CANCERELE DIGESTIVE

Chiar dacă a fost denumit „boala secolului” şi în popor este considerat şi astăzi incurabil, cancerul poate fi învins cu mijloacele terapeutice actuale. Proliferare haotică de celule anormale, poate afecta orice segment al tubului digestiv, de la gură la orificiul anal, dar şi glandele anexe – ficatul, pancreasul. Indiferent de localizare, principiile de tratament sunt în mare aceleaşi. Diagnosticul precoce, tratamentul corect şi supravegherea ulterioară periodică pot duce la vindecarea bolii. În general, intervenţia chirurgicală este metoda optimă de tratament în fazele iniţiale ale bolii. Chirurgia are însă rolul ei chiar şi în situaţia unui cancer avansat.

Terminologie În sens larg, cancerul include orice proliferare de celule anormale, care scapă de sub controlul organismului. Teoretic, poate avea originea în orice celulă a corpului. Neoplazie, neoplasm, tumoră malignă, afecţiune oncologică sau sindrom cariochinetic – sunt toate denumiri diferite ale aceleiaşi boli. În sens restrâns, denumirea de cancer se aplică numai carcinoamelor, o subcategorie de tumori maligne. Pentru că acestea sunt de departe cele mai frecvente neoplasme, cele două noţiuni au ajuns să se suprapună (“karkinos” în greceşte şi “cancer” în latină înseamnă acelaşi lucru: crab).

Ce sunt carcinoamele?

În primele zile de viaţă intrauterină, corpul uman este format din numai trei straturi celulare (ectoderm desupra, endoderm dedesubt şi mezoderm între ele), din care derivă toate ţesuturile şi organele de mai târziu. Carcinoamele apar în structurile de origine ecto- sau endodermală, adică se dezvoltă din ţesuturile care ne învelesc pe dinafară (piele) sau pe dinăuntru (mucoase). Pe lângă carcinoame, neoplaziile mai includ însă şi alte categorii: sarcoame (din structuri mezodermale – muşchi, grăsime, vase de sânge), leucemii şi limfoame (din celule sangvine sau ganglioni limfatici) etc.

Orice tumoră este un cancer?

Medicii numesc “tumoră” orice umflătură anormală a corpului, indiferent de natura ei. Un abces care ridică pielea de deasupra, un neg, un banal lipom, un fibrom uterin sau chiar o hernie pot fi la fel de bine descrise ca “tumori”. Pe de altă parte, există neoplazii fără tumori propriu-zise – leucemiile de exemplu. Vorbim de cancer doar atunci când o tumoră este formată din celule cu anumite modificări de structură, care le permit să se înmulţească necontrolat în dauna ţesuturilor vecine. Or, aceste anomalii sunt vizibile numai la examenul microscopic. Prin urmare, pentru diagnosticul de cancer examenul histopatologic este OBLIGATORIU!

Cum apare cancerul?

Cancerul îşi are originea într-o singură celulă, care, din motive încă necunoscute, suferă modificări genetice şi începe să se înmulţească haotic. Procesul de multiplicare a celulelor este altminteri ceva normal: el asigură creşterea şi dezvoltarea organismului în copilărie, refacerea ţesuturilor distruse, vindecarea după boli sau intervenţii chirurgicale. Numai că, în mod normal, fenomenul se desfăşoară sub control strict, organismul distrugând imediat celulele anormale sau produse în exces. Celula canceroasă reuşeşte să păcălească organismul şi să scape de controlul acestuia, devenind practic “nemuritoare”.

Cum evoluează cancerul?

Celula neoplazică primordială se divide în alte două “fiice”, apoi în patru, opt, şaisprezece etc, creşterea fiind exponenţială. Deoarece existenţa unor cancere care se vindecă “de la sine” a fost dovedită (de fapt, sunt distruse de sistemul imunitar al organismului – anumite tipuri de neuroblastom la copii, de exemplu), se bănuieşte că organismul este pus de mai multe ori pe parcursul vieţii în faţa unor proliferări celulare anormale, pe care reuşeşte totuşi să le oprească. Când multiplicarea celulelor neoplazice depăşeşte capacitatea organismului de a le distruge, acestea ajung să se acumuleze. În timp, vor forma o mică tumoră, abia vizibilă, dar care conţine multe mii de celule anormale. Ele încep să invadeze ţesuturile vecine – din momentul acesta putem vorbi cu adevărat de cancer. Chiar dacă boala e strict localizată, celulele canceroase secretă nişte substanţe numite citokine, care pot influenţa absolut toate celulele din organism. De aceea, cancerul este o boală a întregului organism şi nu doar o boală a unui anumit organ.

De ce apar metastazele?

Cu excepţia celor din sânge, celulele corpului nu pot trăi departe una de alta. Ele stau lipite între ele, comunicând permanent. Când legăturile intercelulare se rup, structura celulară se modifică. Organismul le va percepe imediat ca străine, omorându-le. Celulele canceroase nu au punţi solide între ele, dar reuşeşc cumva să păcălească celulele de apărare, scapând nedistruse. Fiind slab ancorate de celulele vecine, se desprind uşor şi intră în vasele de sânge, de unde vor fi împrăştiate peste tot. Nu toate vor găsi condiţii prielnice de trai la destinaţie, dar câteva vor “însămânţa” ţesuturi aflate la distanţă de locul de plecare, unde se vor înmulţi, formând tumori secundare, adică metastaze.

Simptome în cancerele digestive

Cancerul evoluează parşiv, mult timp fără simptomatologie clară. Din momentul naşterii primei celule canceroase şi până la formarea unei tumori vizibile cu ochiul liber pot trece ani de zile (doi ani în medie pentru cancerele intestinului gros), interval mai lung la pacienţii în vârstă. De la apariţia tumorii vizibile şi până la primele semne de boală pot trece luni sau ani de zile, în funcţie de localizare şi tipul de cancer. Chiar după apariţia primelor simptome, acestea sunt nespecifice, fiind puse de obicei în seama altei afecţiuni. De aceea, pacienţii se prezintă în stadii avansate şi e bine ca unele investigaţii să fie efectuate periodic chiar la indivizi aparent sănătoşi. Durerea este constantă în fazele avansate. În stadii incipiente, ea poate lipsi sau este resimţită la distanţă, prin destinderea intestinului. De altfel, cancerele digestive evoluează de regulă spre o formă sau alta de ocluzie.

Unde se localizează cancerele digestive?

Cu cele peste 3 milioane de cazuri noi înregistrate anual la nivel global, cancerele digestive sunt cele mai frecvente neoplazii, depăşind cancerul pulmonar şi neoplaziile genitale. Pot apărea pe toată lungimea tubului digestiv, de la nivelul cavităţii bucale până la anus, şi în organele anexe – ficatul şi pancreasul. În ficat se localizează frecvent şi determinări secundare ale altor cancere, adică metastaze. Dintre cancerele tubului digestiv, cel mai des întâlnite sunt cancerul gastric şi cancerul colorectal (al intestinului gros). Cancerul intestinului subţire este o raritate absolută.

Investigaţii utile pentru diagnosticarea cancerelor digestive Investigaţiile ar trebui să înceapă cu analizele uzuale de sânge şi o ecografie abdominală. Unele celule canceroase secretă anumite substanţe caracteristice, numite “marker-i tumorali”, care pot fi decelate în sânge prin analize speciale. Extremităţile tubului digestiv sunt relativ uşor de cercetat prin endoscopie digestivă superioară sau colonoscopie. În anumite cazuri pot fi necesare şi investigaţii mai ample: rezonanţă magnetică nucleară, tomografie computerizată, scintigrafie etc. Toate acestea nu pun de fapt diagnosticul, ci ridică doar suspiciunea unei neoplazii. Dignosticul cert de cancer digestiv este stabilit numai în urma examenului histopatologic.

ATENTIE - continut explicit
ATENTIE – continut explicit

Sunt cancerele digestive boli incurabile? Nu neapărat. Evoluţia lor depinde de localizare, de tipul histopatologic, de capacitatea de apărare a organismului etc. Unele cancere digestive sunt mai agresive (neoplaziile biliare sau gastrice), altele evoluează mai blând (neoplaziile anale). Pe de altă parte, posibilităţile moderne de tratament fac ca numărul pacienţilor vindecaţi să fie din ce în ce mai mare. De exemplu, trei sferturi din pacienţii cu cancer anal supravieţuiesc încă la 5 ani de la diagnosticarea bolii. Marea variabilitate nu permite stabilirea cu exactitate a unei evoluţii certe şi orice prognostic despre durata de supravieţuire a pacienţilor neoplazici are doar valoare statistică.

Este intervenţia chirurgicală singura metodă de tratament pentru cancerele digestive? Operaţia permite în primul rând diagnosticul cert al bolii, prin prelevarea de ţesut pentru examenul histopatologic. Deseori îndepărtarea completă a tumorii asigură şi vindecarea definitivă, mai ales în stadiile incipiente de boală. Dar chirurgia este doar o părticică din tratamentul acestor pacienţi, care include proceduri radiologice, chimioterapie, tratamente imunologice etc. Tocmai pentru că terapia cancerelor este complexă, multimodală, în ţările civilizate pacienţii sunt luaţi în evidenţă de medicul oncolog, care stabileşte de comun acord cu chirurgul şi radioterapeutul schema optimă de tratament şi monitorizează pacientul după operaţie.

Distribuie pe:

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp

627 comentarii adaugate pentru articolul “CANCERELE DIGESTIVE

  1. Valentina says:

    Buna ziua,

    Tatal me s-a stins pe 26.02.2019 fix la o saptamana dupa ce a fost diagnsticat cu tumora la capul pancreasului.S-a prezentat la spital deoarece i se descoperise o piatra la fiere acum 1 an si s-a hotarat sa se opereze deoarece incepuse cam din ianuarie sa se simta rau (obose repede, vomita).La Fundeni ni s-a spus ca nu poate fi operat dar fara alte detalii. La acest moment ma intreb daca aceasta tumora a determinat decesul sau angiocolita care a fost trecuta pe fisa de extenare prima.E posibil ca acea piatra la fiere sa fi determinat angiocolita si insuficienta renala?Cum e posibil ca un ca o tumora de pancreas sa nu fie descoperita (tata a facut ecografii in mai 2018, noi 2018,ian 2019 si feb 2019)?

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Valentina: angiocolita este provocata in majoritatea cazurilor de un obstacol pe calea biliara, NU de o piatra in colecist. Neavand date suficiente, nu pot aprecia celelalte amanunte.

  2. ANA DICU says:

    Buna ziua dl dr. Teodor Buliga, am primit rezultatul HP la problema prezentata mai sus:
    diagnostic:2 fragmente biopsice de talie medie din formatiune protuziva gastrica sunt constituite din mucoasa cu glande mucoase simple partial interceptate, cu epiteliu foveolar de aspect hiperplastic, non-metaplastic, non -displazic, cu inflamatie acuta in corion, non eroziva.
    concluzie:aspect histologic de polip gastric de tip hiperplastic (regenerativ), non -displazic pe sectiunile examinate.
    Va rog sa imi spuneti daca este un diagnostic bun, daca at fi bine sa mai fac si alte analize. Mentionez ca am hemograma la limitele minime, sunt palida.Multumesc

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Ana: este un polip benign si nedisplazic (nu e leziune precanceroasa in adevaratul sens al cuvantului). Nu se impune interventia chirurgicala daca polipul nu sangereaza, necesita insa monitorizare endoscopica periodica.

  3. Ana Dicu says:

    Buna ziua,
    1. In anul 2013 am avut conform analizelor un polip cecal adenomatos (de 1,5-2cm) cu arhitectura tubulara, cu mucosecretie partial redusa si leziuni de displazie epiteliala moderata(low grade displazia), inflamatie acuta si cronica moderata in corion cu prezenta focala de de microabcese criptice.A fost rezecat prin colonoscopie.Am refacut colonoscopia in febr 2019 “Colonoscopic(sedare propofol):hemoroizi;aspect normal pana la cec”
    2. In anul 2013 “endoscopie digestiva superioara sub sedare:esofag normal;stomac-papula ombilicata la nivelul unghiului gastric, pe marea curbura -fata posterioara (biopsie);duoden I,II normal” Biopsie”fragment biopsic de talie minima constituit din cateva structuri foveolare cu inflamatie usoara -moderata in lamina propria, cu activitate usoara, non eroziva, hp prezent(++).Concluzie: leziuni de gastrita cronica moderata activa,HP pozitiva”. In febr 2019 am refacut “endoscopia superioara cu sedare propofol: esofag normal;pe fata posterioara antrala formatiune protuziva sesila cu diam 12 mm, cu mica ulceratie; se preleveaza doua fragmente bioptice ;duoden 1 si 2 normale.” Astept rez anato opatologic.
    Va rog sa imi spuneti parerea dvs. despre:
    1.daca la colon sunt in regula conform celor doua colonoscopii sau daca este indicat o alta analiza pentru edificare.
    2. Daca puteti sa imi spuneti parerea dvs.despre acest polip pe stomac. Astept analiza anatomopat. dar sunt intr-o stare de ingrijorare extrema.Va multumesc din suflet.

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Ana: 1. Din documentele prezentate, da – totul este ok. 2. Nu va pot spune nimic, pana cand nu aveti rezultatul HP definitiv.

  4. Mirelena says:

    Buna ziua
    Mama a fost diagnosticata cu carcinom slab coeziv gastric pT4aN2Mx, apoi operata – gastrectomie totsls cu EJA pe ansa in Y Jejunostoma de alimentatie. Acum la 3 saparamani de la operatie a inceput citostatice pastile Ecansya 500 mg.
    Cat de grav este si ce sanse are pe termen lung/scurt.
    Multumewc

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Mirelena: din pacate, din descrierea dvs pare sa fie un cancer avansat. Din punctul meu de vedere, sub rezerva ca nu cunosc toate datele problemei (daca tumora se asocia cu hemoragie digestiva, era ocluziva etc), ar fi meritat o abordare usor diferita – chimioterapie initiala, ulterior eventual interventie radicala – in functie de niste criterii pe care nu le pot deduce doar din descrierea dvs. Multa bafta in continuare.

  5. Cozmin says:

    Buna ziua domnule doctor. Cumnatul meu a facut recent un RMN primind urmatorul diagnostic :Ingrosarea parietala suspecta tu. a jonctiunii recto-sigmoidiene de circa 15 mm grosime cu efect stenozant extinsa pe o lungime de 61 mm moderata infiltrare a grosimii mezocolonului corespunzator si al etnopatiei de pana la 10 mm nocoregional.Concluzie: Ingrosarea parientala suspecta tu.recto-sigmoidiana cu infiltrarea grasimii nocorogionale si cateva imagini ganglionare milimetrice. Necesar corelare cu examenul colonoscopic. Intrebarea mea, este vorba cumva de cancer ?

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Cozmin: pentru a putea vorbi de cancer, este absolut necesar rezultatul ex histopatologic. Dar, din descriere, probabilitatea sa fie asta este mare…

  6. Liliana Bt. says:

    Buna dimineata domnule doctor ! Va multumesc din inima, pentru indrumarile date. Sa aveti parte numai de bucurii si sanatate !

  7. Liliana Bt. says:

    Buna seara domnule doctor ! Va rog foarte mult sa ma lamuriti intr-o problema. Mama mea in virsta de 64 ani a fost operata in dec. 2015 avind Neoplasm rectal local avansat cT3N2aMo, radio-chimiotratat neoadjivant operat radical ypT2Nlc , dupa 6 perfuzii de chimioterapie dupa operatie nu a mai putut continua inca 2 perfuzii din motivul scaderii globulelor albe, si a celorlalte analize, dar dupa 2 ani de la terminarea chimioterapiei, la un control de analize s-a observat cresterea markerului tumoral, de la 3 la 6.Atunci a facut un CT ,iesind doar un chist simplu V hepatic si tromboza partiala vena ovariana stinga.Astfel a mai efectuat un PET-CT la Affidea Fundeni in luna Mai 2018, unde s-a depistat un micronodul solid metabolic activ situat in tesuturile adipoase perirectale, cu SUV lbm 4,07,si diametru sub 0,8 cm,deasemeni si un focar metabolic activ, cu SUV lbm 3,88, proiectat in apropierea peretelui colonului sigmoid proximal si al unei anse ileale distale. A fost la Cluj si la IRO Iasi, nu a spus nimic ca este grav, ci doar sa faca un RMN. La RMN din luna august 2018, la concluzii , au fost scrise , ca nu sunt semne de recidiva tumorala, sau deseminari secundare abdomino-pelvine. Va rog sa-mi spune-ti ce e de facut. Multumesc anticipat!

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Liliana: daca indicele de captare ar fi fost peste 5, poate ca ar fi meritat din start considerate ca adenopatii suspecte, respectiv recidive si reintervenit chirurgical. Asa, indicatia de monitorizare frecventa prin rmn poate fi, in anumite conditii, corecta, mai ales asociat cu determinari frecvente ale markerilor tumorali. NB Acestia se vor corela obligatoriu cu nivelul preoperator – daca, de ex, erau 1000 apoi au scazut la 3, faptul ca acum sunt 6 nu are nicio semnificatie. daca preoperator erau 35, au scazut la 6 si continua sa creasca lent, asta poate indica o recidiva locala.
      Totusi, avand in vedere stadiul relativ avansat al bolii, as opina ptr o atitudine de mijloc – poate face o investigatie simpla si eleganta care se cheama ecoendoscopie cu biopsie transrectala. Va transa 100 la suta problema.

  8. Mariana says:

    Buna ziua ,recent am facut un CT abdomen si mi a scris Adenomegalii de maxim 14/8mm in adiacenta ligamentelor gastro hepatic si gastro colic cu aspect nespecific.Va multumesc

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Mariana: singur, rezultatul descris nu are absolut nicio relevanta; investigatiile trebuie completate si judecate in context clinic (simptome, evolutie etc – amanunte pe care nu le cunosc).

  9. Carmen Soaita says:

    Va rog sa ma scuzati de deranj.Mama mea a fost diacnosticata cu adenomocarcinom rectal stadiu 3b.operata cu iliostoma..apoi radio 23 sedinte si 8 sedinte chimie.nelamurirea mea este de ce i.a facut iliostoma?tumora a fost in partea superioara iar un domn doctor mi.a spus ca nici nu era necesar sa faca nici colostoma nici iliostoma..stam cu iliostoma din noiembrie..comform Ct si RM.neului facut nu parea i mare problema dar rezutatul anatomopatologic a iesit 3b..3 din 8 ganglioni cu metastaze

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Carmen: ceva nu se leaga au nu am eu toate datele necesare – este ileostomie adevarata sau colostomie pe transvers? ce inseamna tumora in partea superioara, la cati cm de orif anal? S-a facut ileostomie si rezectie minima, paletiva, sau ileostomie de protectie a unei anastomoze joase, in cazul unei rezectii de rect radicale, asa cum de altfel rezulta printre randuri din rezultatul HP? in acest ultim caz, de ce nu s-a efectuat radioterapie preoperatorie? ileostomiile de protectie se reintegreaza rel rapid (la maxim 3 luni de la interventia primitiva), de ce inca nu s-a facut reintegrarea in cazul mentionat?

  10. Matei says:

    Buna seara dl doctor ,

    Va rog sa ma ajutati cu un sfat asupra celor 2 rezultate de biopsie de mai jos. Din pacate nu reusesc sa inteleg gradul sau lipsa de gravitate a acestora.

    Multumesc anticipat

    Biopsie Polip sesil esofag mijlociu
    Examinare macroscopica : recipient continand fragment tisular unic, albicios, cu dimensiunile de 0.4/0.3 cm;
    Examinare microscopica : esantion biopsic ce include formatiune neoplazica papilomatoasa cu axuri conjuctivo-vasculare hipermiate tapetate de epiteliu scuamos matur nekeratinizat, fara imagini certe de atipii koliocitare, cu discrete hiperplazie epiteliala suprabazala si limfocitoza intraepiteliala usoara asociata.Nu s-au decelat eozinofile intraepithelial
    Teste complementare :
    Glemsa : Evidentiaza mici colonii cococice pe suprafata formatiunii neoplazce
    Albastru Alcian : Nu evidentiaza mucine acide
    Concluzie : Aspect histopatologic de papilom scuamos/polip scuamos esofagian

    Biopsie Polip esofag superior
    Examinare macroscopica : fragment tisular unic,albicios, cu dimensiuni de 0.4/0.3cm
    Examinare microscopica : Esantion biopsic ce include formatiune papilomatoasa cu axuri conjunctivo-vasculare unele ramificate, hipermiate, tapetate de epiteliu scuamos matur cu focala parakeratoza, fara imagini de atipii koliocitare, zonal cu discreta hiperplazie suprabazala, activitate mitotica limitata bazal si limfocitoza intraepiteliala usor asociata. Nu s-au decelat eozinofile intraepithelial. Nu sunt prezente stigmata displazice
    Glemsa : Evidentiaza focal rari coci pe suprafata formatiunii neoplazice
    Albastru Alcian: Nu evidentiaza mucine acide

    Concluzie : Aspect histopatologic de papilom scuamos/polip scuamos esofagian

    • Dr. Teodor Buliga says:

      MAtei: din fericire, sunt polipi absolut benigni. Totusi, EDS va trebui repetata periodic. Reaparitia polipilor/ prezenta lor intragastrica, mai ales la un adult rel tanar, impune si colonoscopie ptr a scoate din discutie o polipoza digestiva.

  11. Liviu Harnagea says:

    Sunteti o minune!
    Am un coleg din liceu care a fost diagnosticat cu Cancer colon ascendent cu diseminari hepatice si care face chimioterapie urmand ca operatia sa fie facuta peste un an,ar trebui sa ma ingrijorez?

    • Dr. Teodor Buliga says:

      LIviu: multumesc; pare sa fie un stadiu avansat; de regula, cancerele de colon se opereaza chiar si in prezenta metastazelor, datorita riscului de ocluzie – nu cunosc toate amanuntele cazului, dar instituirea unei chimioterapii atat de lungi si amanarea interventiei pot indica ca determinarile hepatice sunt mari sau multiple, cu risc de stenoza colonica relativ mic.

  12. nicolae secareanu says:

    Respecte,dl.doctor,am observat ca ati sarit peste postarea mea din 7 martie 2018,daca v-am gresit cu ceva va rog sa ma iertati,n-a fost cu intentie.Multumesc.

    • Dr. Teodor Buliga says:

      Nicolae: niciun deranj, eram convins ca v-am raspuns deja. NU pot aprecia daca repararea defectului de perete abdominal este posibil a fi facuta laparoscopic sau nu in absenta unui consult direct. Da, operez eventratii laparoscopic (as spune chiar ca este abordul pe care il prefer si pe care il consider optim ptr pacient, in cazurile care au indicatie de asa ceva). Puteti veni la Sanador la un consult, daca doriti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *